De ce Sumuleu Ciuc e un loc de neratat pentru orice călător prin Transilvania
Sumuleu Ciuc, situat în inima Transilvaniei, este mai mult decât un simplu loc pe hartă; este un simbol al credinței, al tradiției și al rezistenței culturale. Această localitate, parte a municipiului Miercurea Ciuc, a devenit un punct de referință pentru pelerinii din întreaga lume, atrăgând anual sute de mii de vizitatori care caută liniște sufletească și conexiune spirituală.
Cunoscut în special pentru pelerinajul de Rusalii, Sumuleu Ciuc oferă o combinație unică de istorie, arhitectură impresionantă și peisaje naturale deosebite. Aici, tradițiile se împletesc armonios cu modernitatea, creând o atmosferă deosebită care fascinează și inspiră
În acest articol, vom explora în detaliu istoria, cultura și semnificația Sumuleu Ciuc, evidențiind motivele pentru care acest loc continuă să fie un centru spiritual de importanță majoră în Europa Centrală și de Est.
Istorie Sumuleu Ciuc
Primele mențiuni ale localității Sumuleu Ciuc datează din anul 1335, sub denumirea de Sumlov. De-a lungul secolelor, această așezare a evoluat, devenind un centru important pentru comunitatea catolică din regiune. În secolul al XV-lea, sub patronajul lui Iancu de Hunedoara, a fost construită o biserică gotică, marcând începutul unei tradiții religioase profunde
De-a lungul timpului, Sumuleu Ciuc a fost martorul multor evenimente istorice, inclusiv încercările de impunere a unitarianismului în secolul al XVI-lea. Rezistența comunității locale în fața acestor presiuni a consolidat și mai mult rolul spiritual al localității.
Astăzi, Sumuleu Ciuc este recunoscut nu doar pentru importanța sa religioasă, ci și pentru contribuția sa la păstrarea identității culturale și spirituale a comunităților din Transilvania.
Mănăstirea Franciscană și Biserica
Mănăstirea Franciscană din Sumuleu Ciuc este o bijuterie arhitecturală, construită între anii 1804 și 1834 în stil baroc, cu influențe neoclasice. Aceasta a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, datând din secolul al XV-lea, care fusese grav deteriorată în urma multiplelor invazii și conflicte.
Biserica poartă hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și impresionează prin altarul său baroc, orga monumentală și colecția de obiecte de cult și cărți rare. Stilul arhitectural și detaliile ornamentale reflectă măiestria meșterilor vremii și dedicarea comunității în construirea unui lăcaș de cult demn de importanța sa spirituală.
În prezent, mănăstirea continuă să fie un centru activ de viață religioasă, găzduind slujbe, evenimente și oferind sprijin spiritual pelerinilor și localnicilor deopotrivă.
Statuia Fecioarei Maria
În inima bisericii franciscane din Sumuleu Ciuc se află una dintre cele mai venerate și fascinante opere de artă religioasă din România: statuia Fecioarei Maria, cunoscută sub numele de „Madona de la Șumuleu”. Realizată între 1510 și 1515, această sculptură este considerată nu doar un obiect de cult, ci și un simbol al speranței, al credinței neclintite și al identității comunității catolice maghiare din Transilvania.
Sculptura este realizată din lemn de tei și măsoară peste 2 metri înălțime, fiind una dintre cele mai mari statui medievale ale Fecioarei Maria din Europa Centrală. Ea o înfățișează pe Sfânta Fecioară ca Regina Cerului, purtând o coroană regală, un sceptru în mâna dreaptă și pe pruncul Iisus în brațul stâng. Ce atrage atenția la această reprezentare este expresia feței – blândă, dar impunătoare – și detaliile incredibil de fine ale veșmintelor sculptate cu migală.
Potrivit legendei, statuia a fost realizată de meșteri locali sub inspirația unui moment de revelație divină. De-a lungul secolelor, numeroase povești de miracole și vindecări inexplicabile au fost atribuite rugăciunilor făcute în fața acestei statui. În vremuri de grea încercare – fie ele religioase, politice sau personale – credincioșii au venit la picioarele Madonei de la Sumuleu pentru a cere protecție, alinare sau ghidare.
Statuia a fost martoră la numeroase momente istorice tulburătoare: persecuții religioase, ocupații străine, regimuri represive. Cu toate acestea, a rămas neclintită pe altarul principal, protejată și venerată cu sfințenie de comunitate. Este un simbol al supraviețuirii și al legăturii sacre dintre om și divinitate.
Un moment cu totul special a fost vizita Papei Francisc din 2019, când Suveranul Pontif s-a închinat în fața acestei statui, oferindu-i o coroană de aur în semn de respect și recunoaștere. Gestul a avut o încărcătură emoțională uriașă și a confirmat importanța internațională a Madonei de la Sumuleu.
Pentru orice vizitator, credincios sau nu, întâlnirea cu această statuie are o puternică încărcătură emoțională. Este imposibil să nu simți o fiorare, o liniște profundă sau un moment de introspecție. Privirea Madonei pare să pătrundă în suflet și să aducă cu ea un mesaj de pace și iubire.
Pelerinajul de Rusalii
Pelerinajul de la Sumuleu Ciuc, organizat în fiecare an de sărbătoarea Rusaliilor, este cel mai mare eveniment religios catolic din România și unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est. Acest fenomen atrage anual zeci și sute de mii de pelerini, majoritatea de etnie maghiară, veniți nu doar din România, ci și din Ungaria, Slovacia, Germania, Austria, Statele Unite și chiar Australia.
Pelerinajul are rădăcini adânci în istoria Transilvaniei, fiind organizat neîntrerupt încă din secolul al XVI-lea, chiar și în vremurile tulburi ale comunismului, când religia era marginalizată de regimul ateu. Cei care urcă dealul Şumuleul Mic, adesea desculți și în tăcere, își exprimă credința, loialitatea față de valorile strămoșești și speranța într-un viitor mai bun.
În centrul pelerinajului se află Sfânta Liturghie oficiată pe altarul în aer liber, într-un decor natural spectaculos, înconjurat de păduri de brazi și o liniște sacrală. Momentul culminant este procesiunea purtării statuii Fecioarei Maria, când credincioșii cântă imnuri religioase și se roagă cu o emoție ce transcede cuvintele.
Acest eveniment spiritual a fost inclus în 2018 pe lista patrimoniului cultural imaterial al Ungariei, un semn clar al valorii sale internaționale. Pentru mulți, participarea la pelerinaj este o datorie morală, un act de purificare sufletească și de reafirmare a identității culturale și religioase.
Pe lângă componenta religioasă, evenimentul aduce beneficii semnificative comunității locale: dezvoltarea infrastructurii, promovarea turismului, susținerea economiei locale prin comerțul cu suveniruri, produse tradiționale și servicii de cazare.
Pelerinajul este, fără îndoială, inima pulsândă a Sumuleu Ciuc, un fenomen viu care adună credință, tradiție și comunitate într-un singur loc sacru.
Vizita Papei Francisc
În 2019, Sumuleu Ciuc a intrat din nou în centrul atenției internaționale odată cu vizita istorică a Papei Francisc, parte a turneului său apostolic în România. A fost un moment definitoriu nu doar pentru comunitatea locală, ci pentru întreaga țară.
Pe 1 iunie 2019, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie pe Muntele Şumuleul Mic în fața a peste 100.000 de credincioși, veniți din toate colțurile lumii. În ciuda vremii ploioase, atmosfera a fost una emoționantă, iar mesajul Suveranului Pontif – centrat pe unitate, reconciliere și speranță – a avut un ecou profund în inimile participanților.
Această vizită a reprezentat o recunoaștere globală a valorii spirituale a Sumuleu Ciuc. A fost prima dată când un Papă a participat la acest pelerinaj tradițional, fapt care a întărit și mai mult statutul locului ca sanctuar internațional de credință.
Pe lângă dimensiunea religioasă, evenimentul a generat un val de interes mediatic fără precedent. Transmisiunile în direct, reportajele din presa internațională și prezența unor personalități marcante au contribuit la o promovare intensă a regiunii Harghita.
După vizita Papei, autoritățile locale au inițiat mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii turistice și religioase, pentru a putea gestiona mai eficient fluxul crescut de vizitatori. A fost amenajată o potecă specială pentru pelerini, au fost restaurate clădiri istorice și s-au îmbunătățit serviciile hoteliere.
Astfel, vizita Papei nu a fost doar o celebrare a credinței, ci un impuls strategic pentru dezvoltarea turismului religios și pentru poziționarea Sumuleu Ciuc ca o destinație de pelerinaj de referință în Europa.
Tradiții și obiceiuri locale
Sumuleu Ciuc nu înseamnă doar pelerinaj și religie; este și un sanctuar al tradițiilor populare secuiești și maghiare. Viața comunității este strâns legată de ritmurile naturii și ale sărbătorilor religioase, iar obiceiurile locale se păstrează cu mândrie de la o generație la alta.
În perioada Rusaliilor, în afară de procesiunea religioasă, au loc târguri tradiționale, parade de porturi populare, dansuri secuiești și concerte de muzică folclorică. Femeile poartă rochii brodate manual, iar bărbații vin îmbrăcați în costume populare, cu pălării împodobite cu pene și panglici colorate.
În satele din jur, se mai practică încă ritualuri vechi legate de sărbători: împodobirea porților cu ramuri verzi, aprinderea focurilor sacre sau binecuvântarea recoltelor. Aceste obiceiuri nu sunt doar spectacole pentru turiști, ci manifestări autentice ale unei culturi vii.
Meșteșugurile locale – țesătoria, sculptura în lemn, ceramica decorativă – sunt și ele reprezentate prin ateliere și expoziții. Vizitatorii pot achiziționa suveniruri unice, realizate manual, care reflectă sufletul acestor locuri.
Gastronomia are și ea un rol important: gulașul secuiesc, kurtoskalacs-ul proaspăt copt și băuturile tradiționale sunt o încântare pentru simțuri și completează perfect experiența culturală.
Sumuleu Ciuc reușește să păstreze un echilibru rar între sacru și profan, între credință și tradiție, între spiritualitate și ospitalitate autentică. Este locul unde fiecare sărbătoare este trăită intens și unde vizitatorii devin, măcar pentru câteva zile, parte dintr-o familie mai mare.
Infrastructura și facilitățile pentru pelerini
Una dintre marile provocări ale Sumuleu Ciuc, mai ales în contextul pelerinajului anual și a fluxului constant de turiști religioși, a fost adaptarea infrastructurii la nevoile unui public atât de numeros. În ultimii ani, autoritățile locale, împreună cu Biserica și organizații non-guvernamentale, au făcut eforturi semnificative pentru a transforma locul într-o destinație modernă și bine echipată pentru pelerini.
Accesul spre Sumuleu Ciuc a fost îmbunătățit prin modernizarea drumurilor, semnalizări turistice multilingve și crearea de rute pietonale sigure. În perioada Rusaliilor, orașul devine un adevărat furnicar, motiv pentru care circulația este reglementată eficient, cu trasee speciale pentru autocare și zone de parcare organizate.
La nivel de cazare, comunitatea locală a dezvoltat o rețea diversificată de opțiuni: de la pensiuni tradiționale și hosteluri prietenoase, la hoteluri cu facilități moderne. În plus, în perioada pelerinajului, mulți localnici își deschid casele pentru pelerini, oferind nu doar un pat și o masă caldă, ci și ospitalitate sinceră și povești din suflet.
Serviciile medicale sunt asigurate prin puncte de prim ajutor mobile, echipe de voluntari și colaborări cu spitalele din Miercurea Ciuc. Pentru grupurile mari, există chiar și facilități pentru traducere și ghidaj, oferite în limbi precum maghiară, română, germană și engleză.
Un aspect important este amenajarea zonei din jurul altarului de pe munte. Au fost instalate toalete ecologice, bănci pentru odihnă, standuri cu apă potabilă și puncte de informare. De asemenea, există trasee turistice marcate pentru cei care vor să exploreze pădurile din zonă sau să urce până în vârful muntelui.
Toate aceste facilități contribuie la o experiență completă și plăcută pentru vizitatori, dar mai ales demonstrează implicarea comunității și dorința de a păstra vie și activă această tradiție unică.
Impactul economic și turistic
Sumuleu Ciuc nu este doar un centru spiritual, ci și un exemplu excelent de turism religios sustenabil, care aduce beneficii economice reale pentru comunitatea locală. Pelerinajul de Rusalii și celelalte evenimente conexe contribuie semnificativ la dezvoltarea economică a regiunii Harghita.
Potrivit estimărilor locale, în fiecare an, în perioada pelerinajului, orașul primește între 100.000 și 150.000 de vizitatori. Această afluență generează o cerere crescută pentru cazare, alimente, transport și produse tradiționale. Practic, întreaga economie locală beneficiază: pensiunile, restaurantele, meșteșugarii, transportatorii, dar și tinerii care lucrează temporar ca voluntari sau ghizi.
Târgurile de produse locale organizate cu această ocazie sunt o platformă excelentă pentru promovarea gastronomiei și meșteșugurilor secuiești: mierea din zonă, brânza de burduf, pălincă artizanală, broderii manuale sau sculpturi în lemn. Vizitatorii nu pleacă niciodată cu mâna goală.
În plus, mulți dintre cei care ajung la Sumuleu Ciuc cu ocazia pelerinajului decid să revină în alte perioade ale anului pentru a descoperi zona în liniște. Astfel, pelerinajul devine un catalizator pentru turismul pe termen lung, consolidând poziția orașului în rețeaua destinațiilor culturale din România.
Turismul religios este considerat mai stabil decât cel de agrement, tocmai datorită valorii simbolice și recurente a vizitelor. Pe termen lung, autoritățile locale speră să transforme Sumuleu Ciuc într-un model de turism durabil, cu respect pentru natură, tradiții și comunitate.
Evenimente și activități conexe
Dincolo de celebrul pelerinaj de Rusalii, Sumuleu Ciuc și împrejurimile sale sunt gazda unor numeroase evenimente culturale, religioase și sociale pe tot parcursul anului. Acestea completează imaginea vibrantă a unei comunități care trăiește în armonie cu valorile sale și care știe să-și celebreze identitatea.
Unul dintre cele mai populare festivaluri este „Zilele Harghitei”, care are loc în fiecare vară și aduce laolaltă muzică, dans, expoziții de artă populară și gastronomie locală. Tot aici se organizează și concursuri sportive, întâlniri culturale, ateliere de creație și spectacole de teatru în aer liber.
În perioada sărbătorilor de iarnă, comunitatea se adună în jurul târgului de Crăciun, decorat festiv și plin de bunătăți locale. Corurile bisericești cântă colinde în biserica franciscană, iar copii îmbrăcați în costume tradiționale joacă scenete religioase.
În Săptămâna Mare, Sumuleu Ciuc se transformă într-un loc de reculegere, cu procesiuni nocturne, slujbe speciale și momente de meditație colectivă. Turiștii care ajung în acele zile pot simți cu adevărat spiritul unei comunități profund religioase și ospitaliere.
Toate aceste evenimente contribuie la o ofertă turistică diversificată și atrag un public larg – de la tineri în căutare de experiențe culturale autentice, la vârstnici care revin an de an din motive spirituale.
Sumuleu Ciuc reușește astfel să rămână viu și atractiv pe tot parcursul anului, nu doar de Rusalii, devenind un simbol al armoniei între sacru și profan, tradiție și inovație.
Mediul natural și peisajul
Sumuleu Ciuc nu se remarcă doar prin bogăția spirituală, ci și prin frumusețea mediului natural înconjurător. Situat la poalele Munților Harghita, în apropierea râului Olt, acest colț de Transilvanie oferă peisaje spectaculoase care îți taie răsuflarea: dealuri împădurite, pajiști alpine și aer curat de munte.
Zona este o adevărată comoară ecologică, cu o biodiversitate impresionantă. În pădurile de brad și fag din jurul orașului trăiesc numeroase specii protejate, inclusiv cerbi, căprioare, urși și o varietate de păsări rare. Pentru iubitorii de drumeții, există trasee marcate care pornesc din centrul orașului și urcă spre platourile montane, oferind panorame de vis asupra Ținutului Secuiesc.
Una dintre cele mai populare atracții este traseul care duce către vârful Șumuleul Mic, locul unde se ține pelerinajul. Chiar și în afara sezonului religios, mulți turiști aleg să urce dealul pentru a se bucura de liniște, natură și priveliștea asupra bisericii franciscane. Este un loc ideal pentru meditație, yoga sau simplă contemplare.
Protejarea acestui mediu este o prioritate pentru autorități și comunitatea locală. În ultimii ani, s-au implementat programe de ecologizare, iar în timpul marilor evenimente religioase, voluntarii colectează deșeurile pentru a menține zona curată. În plus, sunt interzise campările neautorizate și se promovează turismul responsabil.
Pe timpul iernii, Sumuleu Ciuc devine și un punct de atracție pentru pasionații de sporturi de iarnă, datorită apropierii de stațiunile montane din Harghita. Peisajele înzăpezite transformă zona într-o poveste, completând farmecul unei destinații deja spectaculoase.
În concluzie, natura din Sumuleu Ciuc nu este doar fundalul unei povești religioase, ci un actor principal în povestea armoniei dintre om, credință și pământ.
Rolul Sumuleu Ciuc în identitatea maghiară
Pentru comunitatea maghiară din România și din diaspora, Sumuleu Ciuc este mult mai mult decât un simplu loc de pelerinaj – este un simbol al identității culturale și al unității etnice. Fiecare an în care se organizează procesiunea de Rusalii este o reafirmare vizibilă a valorilor și tradițiilor maghiare într-un spațiu multicultural cum este Transilvania.
Pelerinajul are o puternică încărcătură istorică și simbolică pentru maghiarii din România. După Trianon și divizarea Imperiului Austro-Ungar, Sumuleu Ciuc a devenit un reper spiritual pentru comunitățile maghiare din afara granițelor Ungariei. Aici, credincioșii nu doar se roagă, ci și își reafirmă apartenența la o cultură și o istorie comună.
Drapelele maghiare, cântecele tradiționale și limba folosită în timpul liturghiilor și predicilor contribuie la întărirea sentimentului de unitate etnică. Această expresie publică a identității maghiare este trăită cu demnitate și respect, fără accente naționaliste, ci mai degrabă ca o celebrare a diversității.
Totodată, Sumuleu Ciuc este un spațiu al educației interculturale. Mulți dintre pelerinii tineri participă la tabere, seminarii și ateliere care promovează cunoașterea istoriei locale, a limbii maghiare și a valorilor comunității. Aceste activități sunt esențiale pentru păstrarea identității într-o lume tot mai globalizată.
Pe de altă parte, comunitatea locală își exprimă identitatea și prin artă, muzică, gastronomie și arhitectură. Fiecare detaliu – de la portul popular la mobilierul sculptat în lemn – spune o poveste despre perseverența unui popor care a știut să-și păstreze rădăcinile.
Astfel, Sumuleu Ciuc rămâne nu doar un punct pe hartă, ci un centru viu al culturii maghiare din România, un loc unde identitatea este trăită și respectată în fiecare zi.
Colaborarea interetnică și interreligioasă
Deși Sumuleu Ciuc este asociat în principal cu comunitatea maghiară catolică, el este și un exemplu de conviețuire armonioasă între etnii și religii. Regiunea Harghita este locuită de români, maghiari, secui, romi și alte minorități, care colaborează zilnic în viața socială, economică și culturală.
În ciuda diferențelor istorice sau culturale, aici predomină respectul reciproc. Bisericile ortodoxe, reformate și unitariene coabitează pașnic alături de mănăstirea franciscană. Sărbătorile religioase sunt ocazii de comuniune, iar multe familii mixte demonstrează că diversitatea poate fi o sursă de bogăție, nu de conflict.
Evenimentele religioase de amploare, cum ar fi pelerinajul, implică voluntari și colaboratori din toate etniile. Autoritățile locale pun accent pe dialogul interetnic, iar în școli și instituții publice, multilingvismul este practicat cu normalitate.
În acest context, Sumuleu Ciuc oferă un model de cooperare bazat pe valori comune: credința, familia, tradiția și respectul pentru celălalt. Vizita Papei Francisc a fost un moment simbolic al acestei unități în diversitate, când mii de oameni de toate confesiunile s-au rugat împreună pentru pace și înțelegere.
Această colaborare este cu atât mai valoroasă într-o lume polarizată și tensionată. Sumuleu Ciuc ne arată că este posibil să trăim împreună în respect și armonie, păstrând în același timp identitățile proprii.
Provocări și perspective de viitor
Deși Sumuleu Ciuc se bucură de recunoaștere internațională și de o popularitate în creștere, nu este ferit de provocări majore, mai ales în contextul modernizării și al păstrării echilibrului între dezvoltare și conservare.
Una dintre cele mai presante probleme este legată de gestionarea fluxului de turiști. În timpul pelerinajului de Rusalii, numărul de vizitatori depășește cu mult capacitatea infrastructurii locale, generând aglomerație, poluare fonică și presiune asupra mediului. Deși autoritățile au făcut pași importanți în acest sens, sunt necesare investiții continue în transport, servicii sanitare, gestionarea deșeurilor și digitalizarea punctelor de acces.
O altă provocare o reprezintă echilibrul între sacru și comercial. Deși turismul aduce beneficii economice, există riscul ca spiritualitatea autentică a locului să fie umbrită de comercializare excesivă. Este important ca dezvoltarea economică să fie făcută cu grijă, păstrând atmosfera de reculegere și semnificația religioasă a Sumuleu Ciuc.
Deși Sumuleu Ciuc se bucură de recunoaștere internațională și de o popularitate în creștere, nu este ferit de provocări majore, mai ales în contextul modernizării și al păstrării echilibrului între dezvoltare și conservare.
Una dintre cele mai presante probleme este legată de gestionarea fluxului de turiști. În timpul pelerinajului de Rusalii, numărul de vizitatori depășește cu mult capacitatea infrastructurii locale, generând aglomerație, poluare fonică și presiune asupra mediului. Deși autoritățile au făcut pași importanți în acest sens, sunt necesare investiții continue în transport, servicii sanitare, gestionarea deșeurilor și digitalizarea punctelor de acces.
O altă provocare o reprezintă echilibrul între sacru și comercial. Deși turismul aduce beneficii economice, există riscul ca spiritualitatea autentică a locului să fie umbrită de comercializare excesivă. Este important ca dezvoltarea economică să fie făcută cu grijă, păstrând atmosfera de reculegere și semnificația religioasă a Sumuleu Ciuc.
Viitorul acestui loc sfânt depinde, în final, de echilibrul între tradiție și inovație, între valorile comunității și deschiderea către lume. Cu sprijinul credincioșilor, al autorităților și al tuturor celor care îl iubesc, Sumuleu Ciuc va continua să fie un far de lumină spirituală pentru generațiile viitoare.
Concluzie
Sumuleu Ciuc este mai mult decât o destinație de pelerinaj – este o poveste vie, o punte între trecut și viitor, între credință și comunitate. În fiecare an, mii de suflete urcă dealul în tăcere, purtând cu ele speranțele, durerile și rugăciunile lumii. Fiecare pas pe poteca de pelerinaj este o mărturie a unei tradiții care a supraviețuit secolelor și care continuă să unească oameni de toate vârstele și din toate colțurile globului.
De la istoria mănăstirii franciscane, la emoția întâlnirii cu statuia miraculoasă a Fecioarei Maria, până la ecoul vizitei Papei Francisc – Sumuleu Ciuc este locul unde pământul și cerul se întâlnesc. Un spațiu de reflecție, de comuniune, dar și de celebrare a vieții.
Pentru cei care caută mai mult decât o vacanță, pentru cei care vor să simtă cu adevărat sufletul unei comunități, Sumuleu Ciuc oferă exact ce trebuie: liniște, tradiție, autenticitate și o căldură umană care nu se învață, ci se simte.
Fie că ești credincios, pasionat de istorie sau doar în căutarea unui colț de liniște, Sumuleu Ciuc te așteaptă. Cu brațele deschise. Cu inima curată.
Întrebări frecvente (FAQs
1. Când are loc pelerinajul de la Sumuleu Ciuc?
Pelerinajul se desfășoară anual de sărbătoarea Rusaliilor, în luna mai sau iunie, în funcție de calendarul religios catolic.
2. Este necesar un bilet de acces pentru a participa la pelerinaj?
Nu, accesul la pelerinaj este gratuit, însă se recomandă organizarea din timp pentru cazare și transport, având în vedere numărul mare de participanți.
3. Sumuleu Ciuc este o destinație potrivită și pentru turiștii nereligioși?
Absolut! Pe lângă componenta spirituală, Sumuleu Ciuc oferă peisaje superbe, tradiții autentice și evenimente culturale pentru toate gusturile.
4. Se poate vizita mănăstirea și în afara perioadei pelerinajului?
Da, mănăstirea franciscană este deschisă tot anul și poate fi vizitată de turiști. Se pot face tururi ghidate și se pot participa la slujbe.
5. Există facilități pentru persoane cu mobilitate redusă?
Da, în ultimii ani au fost făcute îmbunătățiri majore pentru accesibilitate, inclusiv trasee speciale și toalete adaptate.
Multumim foarte mult pentru fotografii Carmen Ana Maria Bejan! Nu uitati sa ne vizitati si pe pagina noastra de Instagram @romania_ig si @_karmensan_!
